Producător - procesator - consumator. Acesta este cel mai simplu traseu prin care produsele agroalimentare ajung pe masa consumatorului.
În realitate, traseul este mult mai complicat, ceea ce duce de multe ori la falsificarea alimentelor, astfel încât consumatorul nu mai plăteşte doar costurile de producere, procesare şi ambalare, ci, uneori, şi “ştiinţa înglobată” în falsificarea alimentelor.
Falsificarea alimentelor reprezintă adaosul oricărei substanţe într-un produs alimentar cu scopul mascării unor defecte sau al conferirii unor proprietăţi care nu se justifică prin originea şi compoziţia sa. Falsificarea alimentelor este o meteahnă veche a oamenilor şi o dată cu progresul tehnico-ştiinţific au progresat şi metodele de falsificare. Uneori, acestea au luat-o chiar înaintea tehnologiilor, din păcate.
Unul dintre cele mai falsificate alimente este mierea de albine. Avizaţi de beneficiile acestui aliment-medicament, consumatorii sunt deseori înşelaţi, achiziţionând “miere” care de multe ori este falsificată cu sirop de porumb, izomalţ, zahăr invertit, ceea ce scade dramatic efectul benefic asupra sănătăţii.
Apicultorii au evaluat pericolul punerii în vânzare a produselor apicole falsificate din cauza imposibilităţii comercializării produselor pure la preţul corect.
Într-o comunicare recentă în Journal of Agriculture and Food Chemistry, cercetătorul Bernard Herbreteau, de la Institutul de Cercetări Agricole Dubarry, a prezentat o nouă metodă de determinare a falsificării mierii de albine. Metoda se bazează pe “amprentarea” glucidelor din mierea pură şi compararea etalonului cu profilul glucidelor din diferite sortimente de miere comercializate. Izolarea compuşilor glucidici amprentaţi se face iniţial prin îndepărtarea monozaharidelor şi a oligozaharidelor din miere, urmată de separarea cromatografică utilizând un schimbător de ioni cu fază stabilă şi detectarea cu pulsuri amperometrice.
Aplicarea acestei metode a permis detectarea falsificării mierii pornind de la un adaos de 1% de sirop de porumb, adică la concentraţii extrem de mici, care nu mai justifică falsificarea.
ADAOSURI
Siropul de porumb, utilizat tradiţional la falsificarea mierii de albine, conţine 10% fructoză, 45% glucoză, 13% maltotrioză şi 2% oligozaharide lungi. Mierea de albine pură conţine 39,3% fructoză, 33% glucoză şi 2,3% oligozaharide, restul fiind apă (17%). Importanţa ei nutriţională se datorează însă conţinutului de microelemente (vitaminele B1, B2, B6, B12, enzime, flavoni, flavonoide, compuşi aromatici, fitohormoni, acizi organici - lactic, citric, malic, oxalic, dextrina, compuşi ai azotului - în total 435 de substanţe).
(Sursa: Jurnalul National)
